Cetățenie română pentru etnicii români | Iulian Gramațki Cetățenie română pentru etnicii români | Blog din rețeaua Romanism.ro
RSS Feed

Cetățenie română pentru etnicii români

0

mai 11, 2014 by Iulian Gramațki

Pe data de 28 aprilie 2014, Senatul României a aprobat (prin procedura de adoptare tacită) un proiect de lege ce aduce modificări la Legea Cetățeniei Române (Vezi aici expunerea de motive și avizul Consiliului Legislativ al Senatului). Acest proiect a fost acum transmis spre examinare Camerei Deputaților, fiind necesar și acordul acestui for pentru intrarea în vigoare a legii.

Vor avea dreptul la redobândirea cetățeniei române toți etnicii români, indiferent dacă domiciliază sau au domiciliat vreodată pe teritoriul României. Din punct de vedere tehnic vorbind, pentru etnicii români se va aplica o degrogare de la literele a) și d) ale atricolului 8, alineatul 1 din Legea Cetățeniei române, și unicele condiții rămase pentru ei vor fi: atitudinea loială față de statul român; vârsta de 18 ani; lipsa condamnărilor pentru infracțiuni; cunoașterea limbii române; cunoașterea constituției și a imnului României.

Grupul-țintă al acestei legi au fost în primul rând românii din zonele care nu au făcut niciodată parte din statul român – Valea Timocului, Banatul Sârbesc, Transcarpatia; la fel și aromânii din sudul Balcanilor. Până acum, dobândirea cetățeniei române de cărte aceștia era, practic, imposibilă.

Românii din Basarabia și nordul Bucovinei dobândesc actualmente cetățenia română conform articolului 11 din aceeași lege, care le acordă acest drept celor care au pierdut cetățenia română fără voia lor și descendențelor acestora până la gradul III. Articolul 11 îi scutește deja de la îndeplinirea condițiilor a) și d) din articolul 8, însă impune prezentarea dovezii că solicitantul este descendent al unui fost cetățean al României care și-a pierdut cetățenia contrar voinței sale.

Ce înseamnă la modul practic acest lucru? Înseamnă că în dosar trebuie incluse toate actele de stare civilă ale părinților, bunicilor sau chiar ale străbunicilor în unele cazuri – în funcție de câte generații despart solicitantul de un fost cetățean român. Toate actele în acest caz trebuie eliberate din nou, căci actele originale românești au fost, în mare parte, confiscate, iar cele eliberate de URSS nu sunt întocmite în limba română. Mai mult ca atât, impunerea alfabetului rusesc pe timpul URSS, transliterarea numelor, dar și abundența funcționarilor care nu cunoșteau limba română a dus la numeroase erori, schimonosiri și tot felul de discordanțe în actele de stare civilă, care toate trebuie corectate și aduse în ordine. Iar pentru fiecare procedură birocratică de acest gen se plătesc sume mari de bani și se cheltuie foarte mult timp și efort. Cei care au trecut prin asta știu ce calvar este.

Dacă însă se adoptă modificarea propusă, românii din Basarabia și nordul Bucovinei vor putea cădea sub incidența articolului 8 revizuit. Astfel, nu va mai trebui să prezinte actele de stare civilă are părinților și bunicilor, ci doar un act doveditor al apartenenței sale etnice.

Ce fel de acte anume sunt valabile, urmează să fie stabilit cu exactitate odată cu implementarea legii. În proiectul adoptat de Senat se menționează că „dovada etniei române a solicitantului se confirmă prin înscrisuri de la școli, biserici sau asociații culturale din statul de reședință”. Așa cum în Republica Moldova majoritatea școlilor și bisericilor sunt românești, obținerea unui certificat de acolo va fi cu mult mai ușoară decât adunarea numeroaselor acte de stare civilă.

Cu siguranță, există metode și mai sigure de a-ți proba originea etnică română. Una este să mergi la oficiul de stare civilă din Republica Moldova și se ceri să-ți fie indicată apartenența etnică românească în certificatul de naștere. În conformitate cu art. 29, alin. 1, lit. e) al legii 100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă, „apartenența etnică se înscrie în actul de naștere în baza declarației pe proprie răspundere a părinților sau a persoanei vizate, dacă a împlinit vârsta de 16 ani”. Această procedură însă este mai anevoioasă pentru că iarăși implică birocrație, iar funcționarii din R.M. deseori creează impedimente celor care vor să se declare români (Vitalia Pavlicenco vă poate oferi mai multe detalii).

Altă opțiune este însă la fel de sigură, dar mult mai simplă. Urmează să demareze Recensământul Populației din Republica Moldova, care se va desfășura pe 12-25 mai. În cadrul acestui recensământ te poți declara etnic român și vorbitor de limbă română. Declarația se face la libera alegere, fără a fi nevoie de orice fel de acte doveditoare. Ulterior, poți cere de la Biroul Național de Statistică o copie a formularului completat, pe care să-l folosești ca dovadă a apartenenței etnice românești.

Desigur, unele acte din actuala componență a dosarului vor fi în continuare necesare – cazierul judiciar, declarațiile pe proprie răspundere, actele de identitate personale. Însă cea mai grea și încâlcită parte a dosarului va fi eliminată, ceea ce e, bineînțeles, un progres. La asta se adaugă și faptul că, la depunerea dosarului pentru redobândirea cetățeniei pe teritoriul României (nu la consulatele din R.M.) nu se percep taxe.

Așadar, constatăm cu bucurie că recensământul care urmează este o ocazie pentru noi să restabilim nu doar legătura etnică, lingvistică sau cultural-spirituală cu țara de origine, dar și legătura juridică. Depinde doar de noi dacă vom fi suficient de informați și inteligenți să o facem.


0 comments »

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

ChatVorbește instant cu noi !+